Parerile eronate legate de cainele alfa
Se crede ca ierarhia e stabilita si mentinuta de puterea fizica si de dominare si ca cei mai dominanti caini ( cu rangul cel mai mare) sunt cei mai agresivi. De aici porneste si ideea ca acei caini care ameninta des, maraie, se lupta si musca sunt considerati cainii alfa. Presupunerile de mai sus sunt eronate. Nu doar ca tradeaza o parere mult prea simplista a unei structuri sociale mai sofisticate, dar, de asemenea, astfel de idei tind sa fie neproductive, inumane si periculoase cand sunt extrapolate in mod gresit la dresajul canin sau la tratarea problemelor de comportament.
In realitate, un caine amenintator, ,,macho’’ e greu de gasit. Asemenea caini de top rareori maraie, ei nu au nevoie. Un caine puternic, de obicei e un client super, care e increzator si sigur pe pozitia sa privilegiata si nu trebuie sa se agite si sa fac pe grozavul ca sa isi sprijine rangul. Mai mult ca sigur, un caine puternic mai degraba va imparti o jucarie, un os sau un culcus, decat sa se bata pentru asa ceva. Pe de alta parte, si cainii de rang inferior maraie rar. Scopul principal al unui asemenea caine inferior e acela de a-si mentine profilul josnic. Latratul, maraitul si aratatul coltilor doar atrag o nedorita atentie si daca se ajunge la lupta, cainele inferior va pierde cu siguranta.
Un caine superior nu are nevoie sa ameninte. Fara nicio urma de indoiala, maraitul excesiv si luptele prea dese, sunt dovezi ale unei sigurante in ceea ce priveste statutul social vis a vis de alti caini.
Ierarhia subordonatoare
Cand cadrul unei ierarhii de success e vazut intr-un context de dezvoltare, devine evident ca ierarhia subordonatoare e un termen mult prea potrivit pentru structura social canina. Mentierea unei ierarhi existente deja depinde de lacheii care isi arata respectful pentru cei superiori. Acest statut e mentinut deoarece cei slabi rareori ii provoaca pe cei aflati la putere.
Crescand inconjurati de pui mai mari, de adolescenti sau caini adulti, puii nu pot concura pe scena sociala, datorita staturii lor mai mici si a fortei fizice si psihice mult mai mici. Astfel, puii isi constientizeaza locul in viata cu mult inainte sa devina suficient de mari si de puternici ca sa devina o amenintare a ordinii stabilite deja. Multi caini adulti sunt destul de ingaduitori cu puii pana cand acestia ajung la adolescenta, dupa care adultii ( mai ales masculii) ii persecute in mod necrutator si maraie la adolescenti ( mai ales masculii). Chiar si asa hartuirea de catre un caine adult, e mai degraba psiholgica decat fizica. Cainele care hartuieste fizic un pui trebuie sa fie ingrozitor de nesocializat.
In perioada critica a copilariei/adolescentei, tinerii sunt intimidati si hartuiti in mod repetat de adulti si astfel invata sa raspunda cu gesturi impaciuitoare pentru diminuarea atacului varstnicilor. Mai mult, tinerii adolescenti invata repede ca bataia primita de la cei varstnici poate fi prevenita prin luarea initiativei si prin aratarea unei potoliri active inainte de a fi hartuiti. Scuzele puilor includ:o apropiere lingusitoare, cu urechile lasate pe spate, un marait impaciuitor, si cu coada si picioarele din spate supuse. Cei mai tineri pot atinge pieptul sau linge botul celui mai in varsta. Gesturile din copilarie de a atinge si linge botul pentru a primi mancare obtin acum intelesuri noi si la adolescenta si maturitate sunt retinute ca fiind gesturi de impaciuire. In plus, maidanezul poate sa se rostogoleasca si sa isi ridice un picior pentru a-si expune zona inghinala. Iar unii pot chiar urina. Cainii adulti pot determina varsta unui pui prin mirosirea urinei acestuia.
De acum incolo, cainii superiori trebuie doar sa –i pedepseasca aspru pe acei indivizi care nu le arata respect de buna-voie. Bataia si dominarea fizica sunt folosite rareori in timpul mentinerii armoniei ierarhice. Dimpotriva, functia majora a strucurii sociale e sa micsoreze cantitatea de bataie. Odata stabilita, ierarhia ofera cele mai multe solutii inainte ca problemele sa apara. De exemplu, cand sunt doi caini si doar un singur os, proprietatea osului e prestabilta deja si, prin urmare, nu e nici un motiv de bataie.
Ca un model demn de urmat, trebuie sa ni-l aducem mereu in minte pe batranul Yorkie, care, de obicei, stapaneste peste Marele Danez in varsta de doi ani.Orice incercare de dominare fizica s-ar termina, fara indoiala, cat ai zice peste.in schimb, Yorkie, rabdator si cu fite, dar si ferm si increzator, l-a dresat pe Marele Danez prin lamurirea si punerea unor limite pentru obtinerea unui comportament adecvat. Yorkie a avut intuitia si bunul simt sa aiba rabdare sa-l invete pe Marele Danez ,la momentul potrivit-cand acesta era doar un pui. Poate ar trebui sa invatam din asta si sa facem la fel cu cateii nostri. Intr-adevar, folosindu-ne creierul in locul muschilor, pentru a educa puii, e singurul mijloc sigur si eficient pentru copii de a castiga respectful cainilor adulti. Controlul mental e cheia succesului.
Joaca
Cateii si joaca sunt practic sinonime. Doar gandindu-te la catei, iti vine in minte o scena plina de viata si distractie. De fapt, puii isi petrec peste 90% din timpul lor jucandu-se. Dar in afara de distractie, joaca are si un rol serios. Joaca are multe functii importante. Puii isi petrec cea mai mare parte din joaca exersand vanatoarea, lupta si tehnicile de supravietuire. La varsta de 4-5 saptamani joaca puilor e caracterizata de mersul plin de importanta de colo pana colo, ciocnindu-se unul de altul si de incercari esuate de ambuscada. Dar la 8 saptamani, cei mai multi devin mici vanatori-luptatori si sunt destul de buni la urmarirea si plesnirea celor mai mici.
In plus, pentru a-si perfectiona toate ingredientele comportamentale ale unui caine adult, joaca le ofera puilor sansa de a invata importanta fiecarui comportament al indivizilor din jur. Felul de a se juca al puilor e deseori hilar de nepotrivit si inacceptabil din punct de vedere social. Un pui va urmari in joaca si va musca un tovaras mai mic de-al sau, doar pentru a-l surprinde pe acesta, pentru ca apoi totul sa se transforme intr-o secventa triviala de incalecare a celuilalt. Curand vor invata ca e mai distractiv sa vaneze obiectele animate si ca cele lipsite de viata sunt mai potrivite pentru a fi distruse. Astfel, puiul invata sa isi restrictioneze actiunile de vanatoare si incalecare pe animale care au dispozitia necesara. Puiul invata sa nu deranjeze cainii batrani si morocanosi , oamenii sau pisica etc. Eventual, invata sa isi restrictioneze avansurile jucause la cei pe aceeasi lungime de unda ca el.
Invariabil, puii exagereaza in timp ce sunt dresati la cursul de joaca-lupta. Multe sesiuni sunt intrerupte temporar de scurte perioade de pauza, de obicei urmand o neintelegere. Una din abilitatile pe care puiul trebuie sa o invete repede, inainte de a intra in lumea adultilor, e aceea de a sti cum sa isi revina repede sau cum sa dea inapoi de la o neintelegere si sa revina la joaca. Puii invata ca joaca are multe reguli, si ca neascultarea acestora duce la consecinte neplacute, dar ca aceste consecinte nu sunt neaparat sfarsitul lumii.Tot ce trebuie el sa faca e sa isi ceara scuze, sa reinceapa joaca si sa nu mai incalce regulile data viitoare.
Din punct de vedere al cresterii unui pui domestic, inhibarea muscatului e singura lectie si cea mai importanta invatata de la joaca. Avand predispozitie spre muscat si avand si dinti ascutiti ca acele, multi stapani considera puii ca fiind sinonimi cu cautarea si distrugerea unor proiectile.Ar fi dezastruos ca acest tip de comportament sa continue si la maturitate.Paradoxal insa, tocmai acest comportament al cainelui de a musca face ca la maturitate puiul sa isi dezvolte gura moale.
Puii sunt adevarate masini de muscat, iar muscatura lor doare.Si asa si trebuie! Dintii ascutiti le permite puilor sa provoace durere cu maxilarele lor slabute, asa ca puii au sansa de a invata ca muscatura doare.Puii musca si rod orice. Primul lucru pe care il invata e sa faca diferenta intre obiectele animate si cele neinsufletite si intre fiintele contiente,simtitoare (oamenii si alte animale) care simt si reactioneaza la muscatura lor.reactia negative la muscatura lor il face pe pui sa reduca atat forta muscaturilor, cat si frecventa acestora. E esential ca puii sa invete asta inainte de a avea maxilarele puternice ale unui adult.
E greu de gasit un caine( ca de altfel si om ) care niciodata nu se cearta sau nu se bate.totusi, asa cum oamenii isi rezolva problemele fara a recurge la violenta fizica, si cainii o pot face.certa si bataia sunt normale la caini. Dar ranirea unui caine nu e normala. Daca un caine provoaca rau unui om sau unui alt caine depinde aproape in intregime de nivelul de inhibitie a muscaturii pe care l-a deprins din copilarie.
Sesiunile de joaca de la cursurile pentru catei ofera un instrument precis de apreciere a succesului fiecarui pui legat de socializarea sa si de temperamentul sau aflat in dezvoltare. E usor de determinat cata incredere are puiul in el insusi, de observat puii agresivi sau tematori pentru a se putea recomanda o socializare imediata drept remediu.
Ca un sfat, daca puiul e dus la programul de socializare doar o noapte pe saptamana (Doamne fereste!), e mai mult ca sigur ca puiul va deveni un bataus nedisciplinat sau un pampalau las.Nivelul de energie dintr-un grup de catei jucausi creeaza o reactie in lant care seamana tot mai mult cu o multime critica. Joaca devine excesiv de rapida si fizica. Acei caini care intra in incaierare sunt dresati fara chibzuiala ca niste jucatori- maniaci, care vor fi extreme de greu de controlat in preajma altor caini.Joaca nu ar trebui sa duca la distrugerea obedientei si nu ar trebui sa distruga temperamentul.
Regula cea mai dura si mai rapida pentru sesiunile de joaca e ca puii ar trebui intrerupti la fiecare 15 secunde.Stapanii ar trebui sa isi ia fiecare puiul de zgarda si sa astepte ca acesta sa se aseze si sa fie constient de prezenta stapanului inainte de a i se oferi o gustarica si inainte de a reincepe joaca.In felul acesta, comanda ,,du-te la joaca’’ il va face pe pui sa stea linistit si sa fie atent la stapan.Astfel, joaca devine o recompensa in dresaj.
Bineinteles, cursurile pentru catei sunt o distractie pentru ei si stapanii lor si o ocazie de a socializa. Dar chiar si asa, socializarea nu se face doar la aceste cursuri. Pentru a fi pe deplin socializat, un caine trebuie sa se intalneasca si cu alti caini,straini si de diverse varste. Nu e un alt exercitiu mai bun pentru socilaizare ca plimbatul in parc.
Comunicarea
Oamenii comunica mai ales prin cuvant, spus sau scris.Cainii folosesc mai multe limbaje diferite.
Limbajul trupului- incluzand un repertoriu bogat de gesturi faciale si posturi corporale ca plecaciunea in joaca , leganarea fundului, maraitul docil, urechile aplecate, si guduratul din coada.
Comunicarea vocala-cuprinde o varietate larga de latraturi si tot felul de smiorcaituri, plangeri, urlete si maraituri.
Comunicarea olfactiva –prin cercetarea botului, glandelor de la nivelul urechilor, cozii, secretiilor vaginale si anale, si mai ales prin adulmecarea urinei si fecalelor altor caini.Cainii pot discerne o cantitate enorma de informatii folosindu-si simtul mirosului extrem de bine dezvoltat.
Limbajul trupului
Chiar daca nu stim multe despre caini,putem recunoaste care e prietenos si care nu.Se pare ca un caine simte asta mult mai usor.E usor sa simti aura unui caine increzator, relaxat dupa observarea pozitiei corpului sau.Capul e tinut ridicat, mersul e zburdalnic, cu coada relaxata, curbata.La fel, se poate recunoaste un caine neprietenos: coada e tinuta jos, urechile lasate, dintii sunt dezveliti, maraie, picioarele sunt rigide si coada e sus,dreapta,rigida.
La fel, e usor sa deosebesti cainii de rasa, superiori, de cei inferiori. Cainii superiori umbla plini de incredere, cu capul si coada tinute ridicat, cu ochi mari si urechile ciulite, pe cand un caine inferior are capul in jos, ochii sunt mijiti, urechile lasate pe spate si coada tinuta intre picioare; acest tip de caine mai poate sa se rostogoleasca sau sa urineze.
E greu sa locuiesti cu un caine chiar si pentru cateva zile fara a invata mai mult din limbajul trupului sau. Multi stapani stiu cum reactioneaza cainele cand e fericit, increzator, prietenos, temator sau agresiv.
Vocalizarea
,,Replicile’’ cele mai greu intelese ale cainilor sunt vocalizele .latratul si mai ales maraitul sunt cel mai adesea interpretate ca amenintari, si uneori, chiar sunt.Dar adeseori nu sunt.Latratul, prin natura sa, e considerat a fi o replica sovaielnica , exprimata cand cainele simte un conflict intre doua actiuni. De exemplu, latratul inseamna :,, Vreau sa ma joc, dar nu indraznesc’’, ,,Te plac, darn u sunt asa de sigur’’ sau ,,Vino aici, dar pastreaza distanta’’.
Maraitul e cel mai des folosit ca amenintare. Chiar si asa, sentimentul de jena e motivul cel mai des pentru care cainele maraie. Alternativ, maraitul si muscatul usor sunt chemari la joaca. Maraitul poate fi ingrijorator pentru stapani deoarece adeseori nu sunt diferente sesizabile intre maraitul ca amenintare, maraitul de nesiguranta si maraitul de joaca.
Si daca aveti dificultati in a opri cainele sa maraie? Avem de-a face cu un caine ingrozit, delincvent? O javra agresiva?Un caine alfa? Mai mult ca sigur ca nu.Cainii care maraie sunt masculi de rang inferior, care au experienta limitata si sunt nesiguri cu privire la statutul lor social, si astfel recurg la asemenea gesturi. Adeseori cainele maraie fara incetare pentru a da o mai mare importanta unei probleme minore.Cei mai multi caini agresivi in mod fatis doar latra si nu musca.Un caine superior e calm si relaxat, care rareori recurge la amenintari. In schimb, amenintarea e subtila si ceea ce urmeaza e rapid, scurt si ascutit.
Adeseori, ,,replica de atmosfera’’ ofera singurul indiciu pentru a interpreta corect intentia cainelui.Aceasta poate aparea din miscari subtile(ca de exemplu ridicarea unei labute) pana la gesturi corporale ordinare( facutul pe grozavul sau placaciunile din joaca), care arata o schimbare in intelesul a tot ce urmeaza.De exemplu, ridicatul unei labute arata ca maraitul si muscatul sunt facute doar in joaca.
Comunicarea olfactiva
Multi stapani au remarcat ca toti cainii urineaza mai mult decat ar avea nevoie din punct de vedere fiziologic.Urinatul poate avea mai multe functii, incluzand marcarea teritoriului, atractia sexuala sau aprecierea individuala.
Dreptul puiului de a se comporta urat
Testosteronul e hormonul care face ca urina masculului sa miroase a mascul.Astfel, masculinitatea urinii unui caine depinde de nivelul de testosteron din corp. La cele mai multe mamifere, adultii au un nivel de testosterone mult mai ridicat decat tinerii. Dar asta nu e valabil la caini.Nivelul de testosteron incepe sa creasca din momentul in care puiul mascul are 4-5 saptamani, iar nivelul maxim e atins la 10 luni si apoi e in scadere incepand cu varsta de 18 luni. La punctul maxim de 10 luni, nivelul de testosteron al adolescentului poate fi intre 5 si 7 ori mai mare ca al unui adult.
Astfel, mirosul urinei tradeaza varsta masculilor tineri.Mirosul urinei puilor e distinct. Marimea puiului, forma, sunetul, culoare, comportamentul si mai ales mirosul luiii tradeaza varsta. Multi caini adulti sunt toleranti fata de pui. Totusi, odata ce nivelul de testosteron incepe sa creasca, puiul mascul nu mai are dreptul sa se comporte urat. De fapt, la varsta de 10 luni, urina sa miroase super-ultra a mascul, informandu-i pe adulti:,Ia fiti atenti! Urina acestui tanar pisiorcos arata ca el trebuie sa fie un tanar adolescent in dezvoltare , o posibila amenintare in armonia sociala. Hai sa-l educam pe acest tanar chiar acum, pana mai putem.’’Si mai mult ca sigur, multi masculi incep sa il hartuiasca pe puiul aflat in crestere ca sa ii arate care ii e locul inainte de a deveni o amanintare.
Marcarea teritoriului?
Animalele isi marcheaza teritoriul.Cainii au teritorii artificiale, ingradite de ziduri si garduri si din moment ce cainii au tendinta de a urina pe obiecte verticale, ne-am putea astepta ca cea mai mare parte a urinii sa apara de-a lungul perimetrului. Dar, surprinzator, marcarea perimetrului nu a fost observata la cainii domestici, la catelusi, la caini pe care stapanii aiuriti i-au lasat sa cutreiere prin zona la orice ora din zi sau noapte. Dar cainii liberi si-au marcat teritoriul pe ruta care ii ducea aproape de casa.Astfel, cele mai multe marcari au aparut aproape de casa.
Cainii pot face diferenta intre urmele de urina lasate de diversi caini. Masculii adulmeca si urineaza mai des ca raspuns la urmele de urina lasate de caini necunoscuti.
Nu doar masculii isi marcheaza teritoriul. Dimpotriva,multe catele urineaza pentru a-si marca teritoriul si chiar ridica un picior cand fac asta.Dar acest gest e diferit de cel al masculilor. Ei stau aplecati in fata si urina cade lateral spre un obiect vertical, care trebuia marcat. Catelele isi ridica un picior din spate care e adus inainte sub corp in timp ce cateaua sta partial pe vine.
Urina unui caine e echivalentul unui e-mail.Fiecare urma de urina contine mesajul sau propriu ;,, Spot a trecut pe aici!’’, ,,La fel si Rex!’’ , ,,Si eu, micutul Twerpie!’’